Pandante "Tree of Life"

Pandante  "Tree of Life":
-accesorii bronz;
-cristale si margelute de sticla;
-sticla de Murano
-frunzulite placate cu aur impletite cu fir metalic placat cu argint.

colier ceas "Almost 1 O'clock in WonderLand"

Colier ceas "It's Almost 1 O'clock in WonderLand". 12:59 actually...

cercei handmade "Late Loves"

Cercei handmade "Late Loves" realizati din frunzulite din fetru, rosii si portocalii, cusute cu sarmulite din cupru pe o spirala din cupru rosiatic.
Cercelusii sunt destul de mari, au dimensiunea de 6cm - fara tortite si 8cm cu tot cu tortita, insa sunt extrem de usor :)
"Late Loves" fac parte din colectia Little Autumnal Monsters, de Halloween :)

bratara handmade "Dark Baby-Doll"

Bratara handmade realizata intr-un stil Steampunk-Rock-Romantic-Goth, o combinatie firava de "Dark Baby-Doll" style.
Bratara este creata din material imitatie piele neagra, prevazuta cu o catarama, accesorii cuprate filigranate, charmuri din bronz, margele negre de sticla si tepi argintii inoxidabili.

colier cu ceas "Take a Pearly Moment"

Colier handmade cu ceas de buzunar, transformat intr-o bijuterie cu perlute de culoarea mierii si frunzulite cuprate. Pastreaza pentru o clipa parfumul vremurilor de alt'dat'...

Colierul este vandut, dar poate fi refacut pe comanda, in limita stocului disponibil.

bratara Cyberpunk vs Steampunk "Amanita"

Bratara “Amanita” este realizata manual, aflandu-se la limita dintre Steampunk si Cyberpunk, imbinand elemente de inspiratie a jocurilor RPG. Am vrut sa se numeasca “Amanita” deoarece am realizat-o sub influenta lui Amanita Design sau Machinarium … Samorost, cateva joculete inteligente de care m-am “indragostit”.

Este realizata din sarma cuprata, margele de sticla Crackled imbracate in flori de cupru, contine piulita si furnituri filigranate à la Cristina.

choker Cyberpunk vs Steampunk "Elvira"

Colier tip choker realizat manual din dantela neagra pe care am lipit si cusut rotite de ceas vechi si o placuta metalica filigranata. Am agatat apoi margele de sticla crackled pe care le-am imbracat in cupru.


*bijuteriile le-am realizat cu piese gasite prin cutiile cu vechituri si cu furnituri din buticul Cristinei.

colier Cyberpunk vs Steampunk "Bionic Girl"

Colier handmade "Bionic Girl" realizat in stil Cyberpunk vs Steampunk, dintr-o bucata de lemn pe care am pirogravat chipul unei femei-robot - fem-bot - si pe care am lipit apoi o piesa de sistem audio (cred) si alte piese metalice cyberpunk: rotite, lanturi, ochelari Steampunk si furnituri gasite in buticul Cristinei.
Colierul contine si cateva pietre de Jasp in culori tomnatice, pe care le-am scos dintr-un superb colier primit in dar de la minunata Serbani. Draga Ana, colierul este inca intreg si il port cu placere :D este doar putin micsorat special pentru gatul meu skinny :)

colier Cyberpunk "Digitally Made it"

Colierul handmade "Digitally Made it" in stil Cyberpunk vs. Steampunk isi revendica dreptul catre libertate prin elementele expuse spre exterior.
Display-ul digitalizat cu piese metalice, din cupru, rotite de ceasuri vechi, de diferite dimensiuni, spun cum povestea tehnologiei a capatat contur in Era Cyberpunk.

Bijuteriile le-am realizat cu furnituri-rotite, lantuc-din buticul Cristinei.

"The Free Human Mind" sau "Intre Cyberpunk si Steampunk, intre SF si Realitate" #1

In universul lumilor moderne, minti sclipitoare ne-au “teleportat” intr-o Noua Era, Era Ciberneticii. Inventarea electricitatii si a telefonului, transmiterea de sunete si imagini, a marcat de la bun inceput o schimbare a vietii umane pentru totdeauna. Cu fiecare noua inventie omul s-a modernizat, gasind mii de oportunitati de extindere.

Dupa descoperirea electricitatii, Computerul a fost cea mai mare inventie de comunicare interumana, a inteligentei artificiale (A.I.), aceasta deschizand o noua usa catre o noua dimensiune – Cyberspatiul sau Realitatea Virtuala (V.R.).

Astfel, Noua Era a tehnologiei a dezvoltat mult mai multi virusi, s-au ridicat noi comunitati din lumea datelor (database), Hacker-ii (un fel de piraţi ai reţelei), CyberPunker-ii, acestia devenind noii conducatori ai Ciberneticii.

Sa putem intelege mai bine ce este acest univers, facem referire intai la numele in sine:

Cyber + Punk = Cyberpunk

“Cyber” - “cibernetica” ('cybernetics'), stiinta care studiaza un sistem al controlului, al interactiunii, comunicarii dintre animal (om) si “masinarie”, stiinta inventata de Norbert Wiener in 1948, care la varsta de 18 ani si-a luat Doctoratul in Matematica Logica la Harvard.

Termenul provine din limba greaca “kubernetes” insemnand “timonier” sau “pilot” = deci, cel ce detine controlul unei masinarii.

In general, sistemul cibernetic reprezinta baza transmiterii informatiilor in urma rezulatelor actiunilor sale. Defineste domeniul academic ce strange la un loc matematica, tehnologia, biologia, filozofia si stiintele sociale, fiind in stransa legatura cu “stiintele complexe”: inteligenta artificiala, sistemul dinamic, haosul, retele neurale.

Este reprezentat prin tehnologia ce a început sa detină capacitatea de a manipula si de a controla iluzia unei vieti perfecte. Acest fapt implica diferite ”gadget-uri” care sa ne simplifice vietile.

“Punk-ul” a fost o miscare anarhica a tinerilor care au terorizat lumea prin anii ’70 si la inceputul anilor ’80, revoltandu-se impotriva sistemului. Termenul este asociat muzicii hard-core rock -The Clash, The Ramones- acei rebeli antisociali, un fel de “anarhie stradala”, exprimata fiind prin atitudine, prin anti-autoritate, forme libere de exprimare, ideologii in arte vizuale, dans, literatura, film, devenind astfel punk-rock.

Termenul “Cyberpunk” apare pentru prima data ca titlul unei scurte povestiri scrisa de Bruce Bethke, publicata in revista SF “Amazing Science Fiction Stories”, in noiembrie 1983 (vol.57, nr.4 :D ). Prin 1980, Bethke a alaturat cele doua cuvinte “Cyberpunk” si l-a aplicat “bizarului, hard-edge-ului, high-tech-ului”. Povestirea in sine prezinta un grup de adolescenti hackeri, şi de tot felul de extensii ale “sistemului”.

Bethke insusi declara ca inventarea cuvantului “Cyberpunk” a fost un act de creatie deliberata si constienta. De altfel, a incercat sa exprime prin juxtapunerea celor doua cuvinte, atitudinea rebela a adolescentilor si a haosului creat de acestia, dar si a tehnologiei. A resusit astfel, inca din titlu sa creeze o reactie asupra cititorului.

by ArtJokey

Prima parte a articolului o puteti citi si pe http://designerdebijuterii.com

Bibliografie:

* T. Jordan – "The culture and politics of cyberspace and the Internet"

* Bruce Bethke – "Cyberpunk" - http://www.brucebethke.com/

* William Gibson – "Neuromantul"/"Count Zero"/"Virtual Light"

* Ion Manolescu – "Cum "gandim" ceea ce vedem. O abordare cognitivista"

*Steven Pinker – "How the mind works"

* William Gibson&Bruce Sterling – "The Difference Engine"

"The Free Human Mind" sau "Intre Cyberpunk si Steampunk, intre SF si Realitate" #2

Cyberpunk-ul a devenit un fenomen al mainstream-ului, o cultura a noii lumi, luptand pentru o singura cauza: “Informatia, Libertatea de Exprimare, Liberul Arbitru”. Noua Era a fost denumita Cyberspace, un Ciber-spatiu pentru Cyberpunkeri si pentru toata comunitatea Cyber Underground. Legile dupa care se conduc Hecker-ii si alti Cyberpunkeri sunt exprimate liber si direct. Apar gandirea nihilista, schimbari bruste, trecerea de la o gandire secventiala la simultaneitate, de la gandirea analitica la cea sintetica.

Cyberpunk-ul este astfel mai mult decat un gen stiintifico-fantastic (SF), este o miscare, este un fenomen de contracultura, dar mai mult decat atat este un gest anarhic, o reactie ce se bazeaza pe principiul de “inalta tehnologie si nivel de viata scazut” ("high tech and low life"), adica introducerea realitatii virtuale, a robotizarii umanului prin futurism, prin bioconservatorism, prin miniaturizare.

Cyberpunk-ul in literatura este urmarit ca act estetic ce reuneste un status al fiintei care se confrunta cu redefinirea coordonatelor sale esentiale: subiectivitate, timp, spatialitate.

William Gibson vine cu “Neuromantul”, prezentand pentru prima data termenul de “cyberspatiu” (cyberspace), un concept al cyberpunk-ului de a distruge linia dintre organic si artificial.

Gibson descrie in cartea sa de capatai, o lume postmoderna, distopica, un oras locuit de fiinte hibride, puse in miscare de anatomii “gata oricand sa primeasca un “upgrade” din partea chirurgiei”. Gibson afirmă :” Atunci când scriu despre tehnologie, scriu despre cum ne-a afectat deja vieţile”.

Aceasta lume a “Neuromantului” corespunde imaginarului cyberpunk classic, fiind si ea bantuita de hackeri.

In literatura, la fel ca si in filmele Cyberpunk este prezenta aceasta lume distopica, o lume a viitorului in care numai cel puternic supravietuieste, o lume in care exista marginalizati si proscrisi, calatori singuratici care se ascund underground, incercand sa isi creeze o alta viata acolo. Cyberpunk-ul se concentreaza asupra acestor “iubitori de libertate” ce se folosesc de ultratehnologie pentru a riposta sistemului controlat.

Schimbarile sociale in Cyberpunk reflecta o putere politica infranata de puterea economica, apoi o trecere de la economia bazata pe produse la economia bazata pe informatii.

Cyberpunk inseamna si schimbari sociale, o trecere de la comunitati locale la comunitati virtuale, de la permanenta la tranzienta, dar si de la delicventa la ilegalism.

Cultura a “delirului” (Paul Virilio), forma revolutionara a artei de a răspunde tehnologiei, dedicată destrămării oricarui liant ce semnalează realitatea drept consens, Cyberpunk-ul devine o manieră de blocaj in faţa controlului in masa.

Cyberpunk-ul este produsul unei stari de spirit, este lumea insasi devenita SF, o realitate definita electronic, care puncteaza un traseu in care natura devine cultura si cultura in cele din urma se transforma in sistem semiotic imanent. Noua modalitate de formatare a lumii intens digitalizate, este acest sistem al Realitatii Virtuale.

In cartile “Fundatia” lui Isaac Asimov sau “Dune” a lui Frank Herbert se regasesc aceste elemente galactice, megacorporatiile, inteligenta artificiala, toate creand o atmosfera post-industriala cu acea nuanta de classic a filmelor “noir”, scriitorii folosind tehnici desprinse si din fictiunile cu detectivi.

Am vazut cum Cyberpunk a influentat literatura postmoderna, prin science fiction, vom gasi apoi influente si in arta grafica, cinematografie, anime, muzica si moda.

Astfel, Billy Idol si-a lansat prin 1993 albumul intitulat chiar “Cyberpunk” schitat intre literatura Cyberpunk dar si cea Cyberdelica. Doi ani mai tarziu, David Bowie ne-a incantat cu albumul conceptual, alimentat narativ din belsug – Outside.

Stilul Cyber apare si in benzile desenate japoneze, cea mai cunoscuta fiind “Ghost in the Shell”, un amalgam de cyborgi, o eroina luptatoare, inteligenta artificiala si multe alte elemente cyberpunk.

Cyberpunk este prezent si in moda, ca un amalgam de multe alte stiluri. Sunt imbinate elemente science fiction, Cyber, Goth, Rave,– elemente ce tin de creativitatea fiecarui artist in sine. Stilul Cyberpunk iese in evidenta prin accesoriile, bijuteriile pline de originalitate, prin unicitate, prin piese extravagante, materiale artificiale. Parul Cyberpunk iese practice primul in evidenta datorita extensiilor KaneKalon in nuante contrastante cu treceri bruste de roz aprins, culori neon si negru intens, a extensiilor in forme ciudate de cabluri colorate, apoi cizmele cu tinte, haine de piele, motoare modificate in stil “cyber”, piercing-uri si bijuterii masive metalice in combinatie cu dantela neagra, piele si accesorii electronice, numite chiar si piese “post-moderne”, haine “rupte”, genti “baggie” – incapatoare…

Bijuteriile mele sunt realizate prin imbinarea stilurilor Cyberpunk cu Steampunk, usor clasic, usor techno, usor intoarse pe dos; deoarece daca vedem cum functioneaza mecanismul interior, vom intelege si cum “traieste” obiectul in sine.

Elementele expuse, piese metalice, din cupru, rotite de ceasuri vechi, de diferite dimensiuni impodobesc cu mandrie si teama pietre de jad de munte, accesorii metalice filigranate (surprize din buticul Cristinei), imbinate de asemenea cu bucati din lemn pirogravat (“Bionic Girl”) sau chiar si ceramica pictata (“Electric Cyberpunk Guitar”).

by ArtJokey

Acest articol il puteti citi si pe http://designerdebijuterii.com/

Bibliografie:

* T. Jordan – "The culture and politics of cyberspace and the Internet"

* Bruce Bethke – "Cyberpunk" - http://www.brucebethke.com/

* William Gibson – "Neuromantul"/"Count Zero"/"Virtual Light"

* Ion Manolescu – "Cum "gandim" ceea ce vedem. O abordare cognitivista"

*Steven Pinker – "How the mind works"

* William Gibson&Bruce Sterling – "The Difference Engine"

"The Free Human Mind" sau "Intre Cyberpunk si Steampunk, intre SF si Realitate" #3

Asadar, in timp ce Cyberpunk este un fenomen, o contracultura, Steampunk-ul este o subcultura, este un sub-gen aparut ca reactie asupra Cyberpunk-ului.

Cyberpunk are multe subgenuri retro-futuristice, cum ar fi Atompunk (Cernobil), Clockpunk (da Vinci – Renastere), Dieselpunk (perioada interbelica si Cel de-al Doilea Razboi Mondial), Steampunk (Era Victoriana), Biopunk, Nanopunk (post-cyberpunk, modificari genetice), Elfpunk (genuri fantastice urbane), Mithpunk (fictiuni mitice), Splatterpunk (fictiuni horror)….si multe alte subgenuri care vor continua sa se dezvolte din Cyberpunk.

Steampunk este sub-cultura cea mai pronuntata, poate cea mai iubita datorita stilului si atmosferei placute imprumutate din Epoca Victoriana. Steampunk-ul combina viziunea trista, “noir” a Cyberpunk-ului asupra lumii cu tehnologia anacronica.

Steampunk reprezinta o lume in care atmosfera Victoriana a secolului XIX se imbina fantastic cu iluziile secolului XXI.

In timp ce Cyberpunk ne introduce in acea lume distopica, Steampunk-ul are o directie mai mult utopica.

Cei care au popularizat Steampunk-ul l-au si transformat ulterior intr-un adevarat gen SF, un fenomen fantastic, mai mult decat virtual. Acesti scriitori remarcabili sunt, dintre multi altii, William Gibson in colaborare cu Bruce Sterling – “The Difference Engine”, Alan Moore si benzile sale desenate “Watchmen”, “V for Vendetta”…

Iubitorii de Steampunk adopta acest stil prin estetica in moda, in decorarea obiectelor personale, a bijuteriilor si chiar a locuintei, cu diferite utilaje si piese inutile, substanţe şi tehnici variate, materiale invechite, ruginite, bucati de fier…

Steampunk imbina sensibilitatea cu tehnologia, in moda sintetizeaza stilul punk, goth si etnic, industrial.

Desi au multe puncte în comun, Steampunk-ul si Cyberpunk-ul se deosebesc prin viziunea lor referitoare la prezent. Steampunk vede un prezent in care predomina aerul Victorian, insa pastreaza si importanta masinariilor si a fortei aburului. Pe cand Cyberpunk vede un present destructurat de un viitor hipertehnologizat, consumat cu totul de informatii si control.

Spre deosebire de Steampunk, ce are in vedere convietuirea omului cu masina, Cyberpunk creaza cyborg – omul-masina. Acesta fiind o fiinta robotizata, cu tesuturi umane, sau a carui viata depinde de tehnologie. Insa aceste idei SF pot fi cateva indicii ale psihologiei omului modern: dorinta de a trai vesnic si de a avea putere suprema.

Filozoful Gilles Deleuze ne aduce la cunostinta diferenta dintre o copie (clona) si simulacru, “originalul sau realul contine in sine posibilitatea simularii, astfel incat simulacrul inseamna deopotriva original sau simulare si simulare sau copie”, iar virtualitatea implica multitudine de actualizari posibile.

Atunci cand realitatea si virtualitatea sunt proiectate in reteaua inter-conectarilor abisale, relatia lor devine ambigua, astfel incat legile cronotopice se vad spulberate intr-un melanj de viteze contradictorii.

O posibila iesire din acest cerc al ciberneticii si al ideologiilor decorporalizarii ar fi corelarea experientei pragmatice, realiste cu trairile fenomenologice, perceptate in spatiu.

by ArtJokey

Puteti citi acest articol si pe http://designerdebijuterii.com/

Bibliografie:

* T. Jordan – "The culture and politics of cyberspace and the Internet"

* Bruce Bethke – "Cyberpunk" - http://www.brucebethke.com/

* William Gibson – "Neuromantul"/"Count Zero"/"Virtual Light"

* Ion Manolescu – "Cum "gandim" ceea ce vedem. O abordare cognitivista"

*Steven Pinker – "How the mind works"

* William Gibson&Bruce Sterling – "The Difference Engine"