Cyberpunk-ul a devenit un fenomen al mainstream-ului, o cultura a noii lumi, luptand pentru o singura cauza: “Informatia, Libertatea de Exprimare, Liberul Arbitru”. Noua Era a fost denumita Cyberspace, un Ciber-spatiu pentru Cyberpunkeri si pentru toata comunitatea Cyber Underground. Legile dupa care se conduc Hecker-ii si alti Cyberpunkeri sunt exprimate liber si direct. Apar gandirea nihilista, schimbari bruste, trecerea de la o gandire secventiala la simultaneitate, de la gandirea analitica la cea sintetica.
Cyberpunk-ul este astfel mai mult decat un gen stiintifico-fantastic (SF), este o miscare, este un fenomen de contracultura, dar mai mult decat atat este un gest anarhic, o reactie ce se bazeaza pe principiul de “inalta tehnologie si nivel de viata scazut” ("high tech and low life"), adica introducerea realitatii virtuale, a robotizarii umanului prin futurism, prin bioconservatorism, prin miniaturizare.
Cyberpunk-ul in literatura este urmarit ca act estetic ce reuneste un status al fiintei care se confrunta cu redefinirea coordonatelor sale esentiale: subiectivitate, timp, spatialitate.
William Gibson vine cu “Neuromantul”, prezentand pentru prima data termenul de “cyberspatiu” (cyberspace), un concept al cyberpunk-ului de a distruge linia dintre organic si artificial.
Gibson descrie in cartea sa de capatai, o lume postmoderna, distopica, un oras locuit de fiinte hibride, puse in miscare de anatomii “gata oricand sa primeasca un “upgrade” din partea chirurgiei”. Gibson afirmă :” Atunci când scriu despre tehnologie, scriu despre cum ne-a afectat deja vieţile”.
Aceasta lume a “Neuromantului” corespunde imaginarului cyberpunk classic, fiind si ea bantuita de hackeri.
In literatura, la fel ca si in filmele Cyberpunk este prezenta aceasta lume distopica, o lume a viitorului in care numai cel puternic supravietuieste, o lume in care exista marginalizati si proscrisi, calatori singuratici care se ascund underground, incercand sa isi creeze o alta viata acolo. Cyberpunk-ul se concentreaza asupra acestor “iubitori de libertate” ce se folosesc de ultratehnologie pentru a riposta sistemului controlat. 
Schimbarile sociale in Cyberpunk reflecta o putere politica infranata de puterea economica, apoi o trecere de la economia bazata pe produse la economia bazata pe informatii.
Cyberpunk inseamna si schimbari sociale, o trecere de la comunitati locale la comunitati virtuale, de la permanenta la tranzienta, dar si de la delicventa la ilegalism.
Cultura a “delirului” (Paul Virilio), forma revolutionara a artei de a răspunde tehnologiei, dedicată destrămării oricarui liant ce semnalează realitatea drept consens, Cyberpunk-ul devine o manieră de blocaj in faţa controlului in masa.
Cyberpunk-ul este produsul unei stari de spirit, este lumea insasi devenita SF, o realitate definita electronic, care puncteaza un traseu in care natura devine cultura si cultura in cele din urma se transforma in sistem semiotic imanent. Noua modalitate de formatare a lumii intens digitalizate, este acest sistem al Realitatii Virtuale.
In cartile “Fundatia” lui Isaac Asimov sau “Dune” a lui Frank Herbert se regasesc aceste elemente galactice, megacorporatiile, inteligenta artificiala, toate creand o atmosfera post-industriala cu acea nuanta de classic a filmelor “noir”, scriitorii folosind tehnici desprinse si din fictiunile cu detectivi.
Am vazut cum Cyberpunk a influentat literatura postmoderna, prin science fiction, vom gasi apoi influente si in arta grafica, cinematografie, anime, muzica si moda.
Astfel, Billy Idol si-a lansat prin 1993 albumul intitulat chiar “Cyberpunk” schitat intre literatura Cyberpunk dar si cea Cyberdelica. Doi ani mai tarziu, David Bowie ne-a incantat cu albumul conceptual, alimentat narativ din belsug – Outside.
Stilul Cyber apare si in benzile desenate japoneze, cea mai cunoscuta fiind “Ghost in the Shell”, un amalgam de cyborgi, o eroina luptatoare, inteligenta artificiala si multe alte elemente cyberpunk.
Cyberpunk este prezent si in moda, ca un amalgam de multe alte stiluri. Sunt imbinate elemente science fiction, Cyber, Goth, Rave,– elemente ce tin de creativitatea fiecarui artist in sine. Stilul Cyberpunk iese in evidenta prin accesoriile, bijuteriile pline de originalitate, prin unicitate, prin piese extravagante, materiale artificiale. Parul Cyberpunk iese practice primul in evidenta datorita extensiilor KaneKalon in nuante contrastante cu treceri bruste de roz aprins, culori neon si negru intens, a extensiilor in forme ciudate de cabluri colorate, apoi cizmele cu tinte, haine de piele, motoare modificate in stil “cyber”, piercing-uri si bijuterii masive metalice in combinatie cu dantela neagra, piele si accesorii electronice, numite chiar si piese “post-moderne”, haine “rupte”, genti “baggie” – incapatoare…
Bijuteriile mele sunt realizate prin imbinarea stilurilor Cyberpunk cu Steampunk, usor clasic, usor techno, usor intoarse pe dos; deoarece daca vedem cum functioneaza mecanismul interior, vom intelege si cum “traieste” obiectul in sine.Elementele expuse, piese metalice, din cupru, rotite de ceasuri vechi, de diferite dimensiuni impodobesc cu mandrie si teama pietre de jad de munte, accesorii metalice filigranate (surprize din buticul Cristinei), imbinate de asemenea cu bucati din lemn pirogravat (“Bionic Girl”) sau chiar si ceramica pictata (“Electric Cyberpunk Guitar”).
by ArtJokey
Bibliografie:
* T. Jordan – "The culture and politics of cyberspace and the Internet"
* Bruce Bethke – "Cyberpunk" - http://www.brucebethke.com/
* William Gibson – "Neuromantul"/"Count Zero"/"Virtual Light"
* Ion Manolescu – "Cum "gandim" ceea ce vedem. O abordare cognitivista"
*Steven Pinker – "How the mind works"
* William Gibson&Bruce Sterling – "The Difference Engine"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu