Asadar, in timp ce Cyberpunk este un fenomen, o contracultura, Steampunk-ul este o subcultura, este un sub-gen aparut ca reactie asupra Cyberpunk-ului.
Cyberpunk are multe subgenuri retro-futuristice, cum ar fi Atompunk (Cernobil), Clockpunk (da Vinci – Renastere), Dieselpunk (perioada interbelica si Cel de-al Doilea Razboi Mondial), Steampunk (Era Victoriana), Biopunk, Nanopunk (post-cyberpunk, modificari genetice), Elfpunk (genuri fantastice urbane), Mithpunk (fictiuni mitice), Splatterpunk (fictiuni horror)….si multe alte subgenuri care vor continua sa se dezvolte din Cyberpunk.
Steampunk este sub-cultura cea mai pronuntata, poate cea mai iubita datorita stilului si atmosferei placute imprumutate din Epoca Victoriana. Steampunk-ul combina viziunea trista, “noir” a Cyberpunk-ului asupra lumii cu tehnologia anacronica.
Steampunk reprezinta o lume in care atmosfera Victoriana a secolului XIX se imbina fantastic cu iluziile secolului XXI.
In timp ce Cyberpunk ne introduce in acea lume distopica, Steampunk-ul are o directie mai mult utopica.
Cei care au popularizat Steampunk-ul l-au si transformat ulterior intr-un adevarat gen SF, un fenomen fantastic, mai mult decat virtual. Acesti scriitori remarcabili sunt, dintre multi altii, William Gibson in colaborare cu Bruce Sterling – “The Difference Engine”, Alan Moore si benzile sale desenate “Watchmen”, “V for Vendetta”…
Iubitorii de Steampunk adopta acest stil prin estetica in moda, in decorarea obiectelor personale, a bijuteriilor si chiar a locuintei, cu diferite utilaje si piese inutile, substanţe şi tehnici variate, materiale invechite, ruginite, bucati de fier…
Steampunk imbina sensibilitatea cu tehnologia, in moda sintetizeaza stilul punk, goth si etnic, industrial.
Desi au multe puncte în comun, Steampunk-ul si Cyberpunk-ul se deosebesc prin viziunea lor referitoare la prezent. Steampunk vede un prezent in care predomina aerul Victorian, insa pastreaza si importanta masinariilor si a fortei aburului. Pe cand Cyberpunk vede un present destructurat de un viitor hipertehnologizat, consumat cu totul de informatii si control.
Spre deosebire de Steampunk, ce are in vedere convietuirea omului cu masina, Cyberpunk creaza cyborg – omul-masina. Acesta fiind o fiinta robotizata, cu tesuturi umane, sau a carui viata depinde de tehnologie. Insa aceste idei SF pot fi cateva indicii ale psihologiei omului modern: dorinta de a trai vesnic si de a avea putere suprema.
Filozoful Gilles Deleuze ne aduce la cunostinta diferenta dintre o copie (clona) si simulacru, “originalul sau realul contine in sine posibilitatea simularii, astfel incat simulacrul inseamna deopotriva original sau simulare si simulare sau copie”, iar virtualitatea implica multitudine de actualizari posibile.
Atunci cand realitatea si virtualitatea sunt proiectate in reteaua inter-conectarilor abisale, relatia lor devine ambigua, astfel incat legile cronotopice se vad spulberate intr-un melanj de viteze contradictorii.
O posibila iesire din acest cerc al ciberneticii si al ideologiilor decorporalizarii ar fi corelarea experientei pragmatice, realiste cu trairile fenomenologice, perceptate in spatiu.
by ArtJokey
Bibliografie:
* T. Jordan – "The culture and politics of cyberspace and the Internet"
* Bruce Bethke – "Cyberpunk" - http://www.brucebethke.com/
* William Gibson – "Neuromantul"/"Count Zero"/"Virtual Light"
* Ion Manolescu – "Cum "gandim" ceea ce vedem. O abordare cognitivista"
*Steven Pinker – "How the mind works"
* William Gibson&Bruce Sterling – "The Difference Engine"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu